Ora 5:30 dupa ceasul meu.Adica5:40.
Strazi gri, jegoase.Un aer apasator cu iz de canal si motorina.In locul obisnuitului rasarit de soare,creeat parca in ciuda standardelor pe care le oferim noi frumusetii lumesti;un amalgam de culori intre un galben palid,bolnavicios si un gri tomnatec,umed.
Oameni ce-si taraie pasii spre mijloace de transport mizere,afundati pana peste cap in mediocritatea impusa de o societate robotizata.
Nimic nu se poate citi pe fata niciunuia...nimic frumos vreau sa zic.Niciun zambet de dimineata,nicio urma de sarut fugar,primit cu repezala si totusi pasiune de la el/ea.Doar ochi injectati si o gura vulgara,pe ale carei buze se desfata invariabil,o tigare...sau mai bine zis un muc de tigare.
Cladiri negricioase,strazi infundate de gunoaie si singuratate.
Ilustratia unui oras care a fost candva infloritor.O pictura creeata in stil abstract ce reprezinta o societate deplorabil zugravita.Atat la propriu,cat si la figurat.
Un peisaj ce reprezinta tot ce nu ne-am dorit vreodata sa vedem,tot uratul de care fiecare fiinta in parte doreste sa se debaraseze...Si totusi,fara el,fara acest oras cladit pe bani aruncati pe fereastra,nu am avea cu ce sa comparam sublimul.Fara aces gol inconjurator nu am avea cu ce compara plinatatea inimii,indiferent de continutul ei suprficial,metafizic sau de oricare alt tip...Daca nu am avea oamenii rai,jegosi,distrugatori prin vorba si propria fiinta,nu i-am putea observa pe cei apropiati noua,nu i-am vedea pe cei carora merita sa le oferi o floare sau pur si simplu sa le zambesti cu toata bunatatea de care esti capabil.Fara acei oameni ipocriti si mincinosi,fara acei vagabonzi care cauta in gunoaie fara pic de jena,manati de o foame interminabila de ceea ce nu vor avea niciodata;sau fara acei aurolaci care sufla in pungi pe la colturi;noi,cei din caldura camerelor noastre,noi cei ce visam in stil adolescentin la placere interminabila,noi,cei care sunt mereu veseli,beti,fumati,pletosi fantezisti,ametiti,muzicieni,fericiti,artisti,indragostiti, nu putem exista ca valoare proprie...
Deci,buna dimineata Bucuresti!Buna dimineata tie,dama perversa ce sprijini colturile unor strazi mizere in cautare de vise!Buna dimineata tie,cersetor descult ce bati strazile astea infecte in cautar de aur pierdut!Buna dimineata tie,cetatene,tovarase,lucratorule,prietene si ce-oi mai fi!Buna dimineata!
2 comments:
Neata` college girl,why aren`t you making waffles for me? anyway... Surprinzator, impartim acelasi peisaj(tinand cont de faptul ca nu locuiesc in Bucuresti), ca si tine, sunt plesnit peste fata in fiecare dimineata cu acelasi peisaj plin de oameni "programati" spre a fi lipsiti de sentimente, lucru care se perpetueaza de generatii si in fiecare generatie, deoarece un om lipsit de speranta poate fi mai usor condus si manipulat.
Norman Vincent Peale unul dintre pionierii literaturii motivationale, povestea intr-una din cartile sale, despre intalnirea cu un cunoscut de al sau extrem de suparat si agitat din cauza multiplelor probleme pe care le avea.
- “Te inteleg perfect si sunt alaturi de tine – ii spuse N.V.Peale amicului sau – si te intreb ce doresti de fapt ?”
- “Pai, m-am saturat de atatea probleme, vreau si eu sa fiu linistit, fara nici o problema !”
- “Perfect. Cunosc un loc unde oamenii sunt linistiti si nu au nici o problema. Vrei sa mergem pana acolo ?”
- “Desigur. – Ii raspunse amicul.”
Si l-a dus la cimitir…
In final am sa iti enumar doar trei motive de fericire (tot de la N.V. Peale citire), pe care daca le constientizezi, fiecare dimineata iti va fi mult mai luminoasa si vei incepe ziua mult mai constient de adevarata bogatie pe care o ai:
-“ Faptul ca te-ai trezit de dimineata, este un motiv de fericire…- nu toti au sansa asta !”
- “ Faptul ca poti sa te dai jos din pat, este un motiv de fericire…- nu toti au sansa asta !”
- “ Faptul ca poti sa mananci, este un motiv de fericire…- nu toti au sansa asta !”
Restul vine de la sine, daca iti doresti cu adevarat si actionezi pentru a obtine ceea ce iti doresti !
Bucurestiul asta...ce sursa de inspiratie negativa iti da ;))
Post a Comment